România nu mai poate fi lăsată la cheremul negocierilor de partid

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), inițiatoarea Mișcării pentru Reconstrucția României (MRR), trage un semnal de alarmă asupra unei crize care, după aproape cinci luni fără un guvern învestit, a depășit sfera disputei politice și a devenit o criză majoră a statului însuși.

Datele oficiale descriu o economie în contracție, cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană și o datorie publică trecută de pragul legal de prudență, într-o societate a cărei încredere în instituții a coborât la cel mai scăzut nivel de după 1990. ASPES cere partidelor parlamentare și Președintelui României să pună capăt amânării și să trateze reconstrucția statului drept ceea ce este: o obligație constituțională față de cetățeni.

Un stat condus prin interimat

Pe 5 mai 2026, Parlamentul a retras încrederea Guvernului condus de Ilie Bolojan. De atunci, timp de 149 de zile, România este administrată de un executiv interimar, limitat prin lege la gestionarea treburilor curente, care nu poate iniția proiecte de lege, nu poate emite ordonanțe și nu poate angaja reforme. Trei prim-miniștri au fost desemnați în acest interval, iar două guverne au fost respinse în plen. Ultima tentativă, din 30 septembrie, a strâns 182 de voturi, cu 51 sub pragul de 233 cerut pentru învestitură și cu șapte mai puține decât cea din iunie. Distanța față de o majoritate funcțională se adâncește de la o încercare la alta.

Ce arată cifrele

Institutul Național de Statistică a confirmat contracția economiei românești cu 1,6% în primul semestru al anului, pe seria ajustată sezonier, și cu 2% în trimestrul al doilea, față de aceeași perioadă din 2025. Inflația anuală a coborât în august la 6,2%, rămânând însă cea mai ridicată din Uniunea Europeană, cu prețurile serviciilor în creștere de 11,3%. Datoria publică a ajuns, în luna mai, la 1.194 de miliarde de lei, adică 61,4% din produsul intern brut, după ce se dublase între 2020 și 2025. Peste pragul de 60%, legea interzice Guvernului orice măsură care majorează cheltuielile totale de personal sau de asistență socială, astfel încât marja de decizie a oricărui viitor executiv s-a îngustat deja, înainte ca acesta să fie învestit.

Reducerea deficitului bugetar la 2,89% din PIB, după primele opt luni, a fost obținută în principal pe seama veniturilor, cu încasări din TVA mai mari cu 25,2%, așadar din consumul populației. În aceeași perioadă, cheltuielile cu dobânzile au urcat la 42 de miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât anul trecut, investițiile străine directe au scăzut cu 80%, iar 69,2% din investițiile publice au fost acoperite din fonduri europene. Statul român plătește tot mai mult pentru datoriile trecutului și finanțează tot mai puțin, din resurse proprii, dezvoltarea viitoare.

Sondajele naționale INSCOP și CURS din 2026 arată că numai 11,9% dintre români mai au încredere în Parlament, 18,4% în Guvern, 25,4% în Justiție și 27,9% în Președinție, iar peste 70% consideră că țara merge într-o direcție greșită. O parte dintre aceste măsurători a fost făcută înaintea crizei guvernamentale. Ele descriu o ruptură mai veche între stat și cetățean, pe care blocajul actual doar a scos-o la vedere.

Ce a construit până acum Mișcarea pentru Reconstrucția României

ASPES a lansat Mișcarea pentru Reconstrucția României (MRR), în primăvara acestui an, ca mișcare civică deschisă mediului de afaceri și antreprenorilor, mediului academic și universitar, sindicatelor, tinerilor, studenților, generației a treia și românilor de pretutindeni, fără ambiția de a substitui partidele politice. Pe 15 iulie, Mișcarea a invitat public categoriile profesionale care produc valoare să participe la elaborarea unor soluții fundamentate științific pentru economie, administrație și competitivitate. Decalogul MRR fixează zece obiective, de la reforma instituțională și reorganizarea administrativ-teritorială până la reconstrucția economiei naționale, finanțarea ei prin capital românesc, educație, cercetare, sănătate, justiție, politica pentru românii de pretutindeni și diplomația economică.

În paralel, revista Economistul a publicat o serie de analize documentate despre mecanismele care au adus statul în acest punct: sistemul de pensii, hidrocentralele cu pompaj în care s-a cheltuit aproape jumătate de miliard de euro fără o capacitate funcțională verificată, subvențiile agricole decuplate de producția reală și o cercetare științifică finanțată din bugetul public cu 0,09% din PIB, singura alocare sub pragul de 0,1% din întreaga Uniune Europeană. Serialul 'Avantajul românesc. Cum reconstruim România', lansat în august, propune o agendă de dezvoltare clădită pe resursele proprii ale țării: biodiversitatea, apa, hrana, pădurea, energia și capitalul uman.

Ce cerem

* Partidelor parlamentare - formarea fără întârziere a unui guvern cu majoritate asumată și cu un program publicat, cu termene și indicatori măsurabili, în locul unor acorduri de împărțire a ministerelor.

* Președintelui României - să nu mai trateze dizolvarea Parlamentului drept o opțiune exclusă. Condițiile prevăzute de articolul 89 din Constituție, respectiv trecerea a peste 60 de zile de la prima solicitare de învestitură și respingerea a cel puțin două solicitări, sunt îndeplinite. Dacă noua desemnare eșuează, redarea cuvântului cetățenilor devine singura cale legitimă de ieșire din blocaj.

* Viitorului Guvern - un proiect de buget pentru 2027 construit pe o prognoză multianuală publică, un aparat executiv de cel mult 14 ministere și înființarea unei Autorități Naționale de Prognoză și Planificare Economico-Socială, în subordinea Parlamentului, care să elaboreze strategii de investiții pe cinci ani, pe modelul Uniunii Europene, și finanțare pe o perioadă de șapte ani.

* Parlamentului - un calendar legislativ pentru reforma statului: reducerea numărului de parlamentari la 300, conform voinței exprimate prin referendumul din 2009, și reorganizarea administrativ-teritorială a țării, cu o administrație redimensionată după nevoile reale ale cetățenilor.

* Tuturor instituțiilor care gestionează bani publici - o regulă simplă: o investiție, o subvenție sau un program intră în raportările oficiale abia după ce rezultatul a fost verificat în realitate, iar abaterile de cost și de calendar se fac publice și se sancționează.

România nu poate fi tratată ca o miză de negociere amânată de la o săptămână la alta. ASPES și Mișcarea pentru Reconstrucția României își mențin disponibilitatea de a pune la dispoziția oricărui guvern învestit analizele, prognozele și propunerile elaborate până acum, cu o singură condiție: ca acestea să fie judecate după date și aplicate după un calendar public.

Dr. ec. Constantin Boștină
Președinte ASPES, Director general al revistei Economistul

Dr. ec. Laurențiu Ciornei
Secretar general ASPES, director editorial al revistei Economistul

Despre ASPES și MRR

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) este o organizație neguvernamentală dedicată analizei și prognozei economico-sociale, editoare a revistei Economistul. Mișcarea pentru Reconstrucția României (MRR), inițiată de ASPES, reunește specialiști, antreprenori, cercetători și cetățeni în jurul unui program de reformă a statului și de reconstrucție a economiei naționale, fundamentat pe date și pe interesul național.

https://www.aspes.ro/