Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al sportului românesc.
Turneul Campioanelor (Londra)
În 1975, a participat la Turneul Campioanelor de la Londra unde, pe podiumul de la Empire Pool, a cucerit trofeul competiției.
Campionatele Europene de la Skien (1975)
În 3-4 mai 1975, la cea de-a zecea ediție a Campionatelor Europene, desfășurate la Skien (Norvegia), la vârsta de doar 13 ani, a obținut patru medalii de aur și una de argint, devenind cea mai tânără campioană continentală din istorie la individual compus, potrivit www.gymnastics-history.com și volumului Campionii Secolului XX (București, Editura Fundația Rompres, 2000).
A mai luat aur la bârnă, la paralele și la sărituri.
Singura probă în care nu s-a impus a fost cea de la sol, în care a ocupat locul secund, obținând medalia de argint, după Nellie Kim din Uniunea Sovietică.
Ellen Berger, antrenoarea lotului național a echipei de gimnastică a Germaniei de Est și membră a Comitetului Tehnic Feminin al Federației Internaționale de Gimnastică a explicat, în 1975, referitor la performanța Nadiei Comăneci de la Campionatele Europene de la Skien că ''nu a fost surprinsă. Noi o cunoșteam pe Nadia și eram conștienți de capacitățile sale'', potrivit https://www.gymnastics-history.com/.
Mai mult, Ellen Berger a subliniat nu doar admirația sa pentru calitatea performanței sportive însăși a Nadiei Comăneci, ci a observat rutina extraordinar de dificilă pe care ea o urma și o executa cu deplină încredere.
De asemenea, ''ea avea un mod psihologic de a acționa. Ea știa că este bună și că nimic nu o poate afecta, nici publicul, nici competitorii, absolut nimic'', a mai subliniat Ellen Berger, antrenoarea lotului de gimnastică al Germaniei de Est.
Campionatele Europene de la Praga (1977)
După ediția din Norvegia, doi ani mai târziu, Praga a găzduit, la 13-14 mai, cea de-a 11-a ediție a Campionatelor Europene, unde românca Nadia Comăneci era cea mai așteptată gimnastă a lumii să urce în competiție.
S-a impus la individual compus și la paralele, unde a obținut medalii de aur, dar și medalia de argint la sărituri.
În finala de la proba de bârnă, echipa României a părăsit clădirea de competiții în semn de protest pentru scor părtinitor privind maniera de arbitraj din punct de vedere tehnic, conform Associated Press și The New York Times.
Nadia Comăneci urma să câștige titlul la bârnă, pentru că obținuse o notă clară de 10, dar pentru că echipa României a părăsit sala de concurs în semn de protest, marea gimnastă din Onești a fost descalificată, iar medaliile de la bârnă și de la sol au fost câștigate de gimnastele sovietice, arată www.nytimes.com.
Campionatele Mondiale de la Strasbourg (1978)
Cea de-a 19-a ediție a Campionatelor Mondiale de gimnastică artistică, desfășurate la Strasbourg, în Franța, în perioada 23-29 octombrie 1978, a consemnat pentru prima dată utilizarea analizei video, sistemul fiind instalat la fiecare aparat pentru a-i ajuta pe arbitri în situațiile discutabile. Acest sistem fusese folosit pentru prima dată la Campionatele Europene din 1977. A fost, de asemenea prima ediție la care s-a permis calificarea pentru fiecare aparat a unui număr de opt gimnaști, spre deosebire de doar șase. Ceea ce din acest moment avea să devină standardul competițional.
Nadia Comăneci s-a impus în proba de bârnă, obținând aurul, în fața rivalei din Uniunea Sovietică, Elena Mukhina, iar pe locul trei s-a clasat tot o componentă a lotului României, Emilia Eberle. În proba de sărituri, a obținut argintul, fiind devansată de Nellie Kim, din Uniunea Sovietică.
În finala pe echipe România a obținut medalia de argint. În proba de individual compus, Nadia a obținut doar locul patru, cu o medie de 77,725 puncte.
La această ediție a Campionatelor Mondiale, România a încheiat pe locul patru în clasamentul pe medalii - 1 de aur, 2 de argint și 4 de bronz.
Campionatele Europene de la Copenhaga (1979)
La cea de-a 12-a ediție a Campionatelor Europene de la Copenhaga din septembrie 1979, Nadia Comăneci s-a impus din nou, dominând probele și obținând trei medalii de aur - individual compus, unde a depășit-o pe favorita Uniunii Sovietice sportiva Yelena Mukhina, la sărituri și la sol, la aceasta din urmă probă reușind să câștige în fața titratelor sportive din URSS, Nelli Kim, și respectiv din Germania de Est, Maxi Gnauck.
Campionatele Mondiale de la Dallas-Fort Worth (1979)
Cea de-a 20-a ediție a Campionatelor Mondiale de gimnastică s-au desfășurat la Dallas-Fort Worth, în Texas, în decembrie 1979, fiind prima ediție găzduită înafara Europei și totodată prima la care a concurat echipa Chinei după 1962. În noiembrie 1977, congresul Federației Internaționale de Gimnastică desfășurat la Roma a hotărât schimbarea ciclului de organizare a campionatelor mondiale la fiecare doi ani începând cu 1979. La această ediție Nadia Comăneci a devenit campioană mondială cu echipa României în concursul pe echipe, cea mai bună notă a sa 9,95 fiind obținută la paralele, iar la bârnă a obținut 9,90 și 9,95, la sărituri obținând 9,85, iar în proba de sol 9,80. Echipa României a încheiat competiția pe locul trei, cu șapte medalii, dintre care trei de aur, 1 de argint și trei de bronz.
La încheierea activității sale sportive în anul 1984 i-a fost decernat Ordinul Olimpic ''Colanul de argint'' pentru evoluțiile sale strălucitoare care au uimit și au încântat milioane de iubitori ai sportului, transformându-o într-un simbol al gimnasticii mondiale.
S-a retras din activitatea competițională cu un palmares record de 24 de medalii obținute prin muncă asiduă, talent incredibil, încredere și persistență la Jocurile Olimpice, la Campionatele Europene, Mondiale și la întrecerile de Cupă Mondială. Dintre toate acestea, 16 medalii sunt de aur, o salbă impresionantă pentru gimnastica din România și pentru sportul românesc în ansamblu. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Adrian Dădârlat)


