Bibliotecile rurale din județul Dâmbovița își redefinesc rolul în comunitate prin integrarea inteligenței artificiale (AI) și a noilor tehnologii, transformându-se din simple spații de împrumut de carte în centre moderne de educație, incluziune și acces digital pentru toate categoriile de public. Bibliotecile integrează tot mai frecvent inteligența artificială în activitățile cu publicul, în special în lucrul cu copiii, unde instrumentele digitale sunt folosite pentru a stimula creativitatea și interesul pentru învățare. Foto: (c) CORNELIA DUMITRU / AGERPRES FOTO ''Folosim inteligența artificială, de exemplu să învățăm să spunem povești pe orice temă. Ne folosim foarte mult de aceste instrumente digitale, pentru că dacă nu ținem pasul cu copiii, care sunt familiarizați cu ele, riscăm să pierdem legătura cu ei'', a declarat, pentru AGERPRES, bibliotecara din Perșinari, Ionela Petrișor . Potrivit acesteia, aplicațiile bazate pe AI sunt utilizate în mod practic în cadrul atelierelor, de la generarea de texte și poezii până la realizarea de afișe sau materiale audio. ''Le dăm o idee, iar inteligența artificială ne ajută să creăm o poveste sau o poezie. De asemenea, folosim programe care transformă textele în audio, ceea ce face informația mai atractivă pentru copii'', a explicat bibliotecara. În același timp, copiii sunt învățați să folosească aceste instrumente în mod responsabil. ''Știu să utilizeze AI, inclusiv pentru teme, dar le explicăm că nu trebuie să se bazeze sută la sută pe informațiile oferite, pentru că pot exista erori. Este un instrument util pentru idei și creativitate, dar nu întotdeauna pentru informații sigure'', a mai spus aceasta. Bibliotecara Ionela Petrișor explică și modul în care folosirea AI-ului i-a ajutat pe cei mici să fie mai atenți. ''Vă dau un exemplu: ca instrument, Natural Reader AI. Decât să citesc eu, dacă avem un documentar, să zicem, de pe Wikipedia, dacă eu l-aș citi sau l-aș prezenta, ar putea fi puțin plictisitor. În momentul în care folosesc instrumentul digital, e mai captivant. Sau le spun: 'intrați voi, căutați o sursă de pe internet și puneți-l în această aplicație' și îl aude toată lumea, nu e nevoie să butoneze toți. Apoi, creăm povești și poezii, dăm o idee și cu inteligența artificială ne ajutăm să creăm. Îi învăț cum să facă un afiș de promovare și folosim, de exemplu, Canva (editor de imagini, n.r.). Sunt foarte multe instrumente pe care noi le folosim aici. Am avut și noi un CODE Kids și intrăm pur și simplu pe aceste instrumente și învățăm să facem roboței care se mișcă, un desen animat... Copilul desenează și când își vede pe ecran proiectat propriul desen, parcă-i altceva. Folosim lucruri mici, la nivelul de pregătire al copiilor'', a detaliat bibliotecara Ionela Petrișor. Foto: (c) CORNELIA DUMITRU / AGERPRES FOTO Ea este bibliotecară din 2008 și spune că prima parte a activității sale a fost de împrumut carte. În 2010, explică ea, odată cu introducerea programului Biblionet ''s-a întâmplat un boom, o transformare'', au fost făcute dotări cu calculatoare, imprimantă, videoproiector. Un proiect cu care se mândrește este o bibliotecă pentru copii romi, realizată cu ajutorul Fundației Comunitățile Viitorului. ''Chiar dacă nu sunt romi declarați în localitate, știm că există, au stradă a lor. Am fost selectate cinci biblioteci din țară, în 2022. Nu presupune să lucrăm doar cu romi, ci cu oricine, și să le punem la dispoziție cărți despre cultura romă (...). Proiectul continuă, eu m-am întors acum din Valencia unde am fost în cadrul acestui proiect, pe tema storytelling, arta de a spune povești, de orice fel, având ca temă incluziunea și folosim cumva inteligența artificială să învățăm să spunem povești pe orice temă'', a mai spus Ionela Petrișor. La mai multe biblioteci din Dâmbovița, printre care și cea din Perșinari, s-a derulat un proiect finanțat cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care s-au ținut cursuri gratuite de competențe digitale de bază pentru cetățeni. ''Am avut și persoane mai în vârstă și am început cu bunica mea, care a venit de dragul meu. Are 87 de ani, a fost cel mai în vârstă cursant. Și am vrut să văd ce părere are. Inițial mi-a spus: 'ce, nu știu eu d-astea!' De la un telefon cu butoane pe care îl avea ea, să ajungă în fața unui laptop, i s-a părut extraordinar. În momentul în care deschideam să vorbim prin video cu cineva care nu locuiește la noi în țară, era mirată cum se poate să o vadă pe ea de acolo. Păi da, zic, uite așa ne vedem, așa e tehnologia'', a povestit bibliotecara din Perșinari. Experiența utilizării tehnologiei, a inteligenței artificiale în bibliotecă a fost consolidată și prin participarea la proiecte Erasmus, desfășurate în mai multe țări europene, unde au fost explorate metode moderne de integrare a AI în educația nonformală. Foto: (c) CORNELIA DUMITRU / AGERPRES FOTO ''Pentru mine, inteligența artificială mi se pare că este un super asistent pentru că mă ajută foarte mult în munca pe care o fac. Bine, trebuie să știi ce să-i introduci. Am fost la un proiect Erasmus cu Biblioteca Județeană, cu mai multe colege. Eram curioase cum poate fi aplicat AI-ul în activitatea zilnică'', a precizat, pentru AGERPRES, bibliotecara din comuna dâmbovițeană Raciu, Cateluța Barbu .